În prezent este incontestabil rolul auditurilor interne a sistemului de management al calităţii (SMC) ca parte componentă a unei serii de procese menite de a menţine funcţionalitatea şi perfecţionarea tuturor elementelor acestui sistem, precum şi de a favoriza activitatea personalului întreprinderii. Obiectivul principal al auditurilor interne rezidă în procesul de a le face instrumente de identificare a punctelor şi domeniilor slabe pentru perfecţionarea acestora. În practică, ca urmare a convingerilor conservative create pe parcursul anilor, auditul intern pînă în prezent este perceput de către unii angajaţi ai întreprinderilor supuse auditului, ca o perturbare a „independenţei” acestora, o incluziune „alogenă” în sfera activităţii lor, în cadrul căreia pot exista fapte compromiţătoare. Ulterior aceste fapte, dacă ajung la nivelul conducerii superioare, pot în mod negativ influenţa cariera profesională a conducătorului departamentului supus auditului Ca o reacţie în adresa unei astfel de abordări –auditorii interni adesea sunt percepuţi în calitate de instrument de aplicare a pedepsei, la serviciile cărora recurge administraţia superioară. Din asemenea concluzii, care pot apărea şi în cadrul Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” rezultă că colaboratorii sus-menţionaţi nu sunt conştienţi de faptul că în conformitate cu documentele normative, elaborate în baza standardelor internaţionale de seria ISO 9000, 19011, - „personalul subdiviziunii auditate (verificate) trebuie să reţină, că scopul auditurilor interne nu reprezintă căutarea persoanelor culpabile, ci depistarea cauzelor neconformităţilor existente, perfecţionarea SMC şi activităţii fiecărei subdiviziuni în parte şi a întreprinderii, în general. Este nevoie de reţinut că auditul duce la îmbunătăţire”.

Reieşind din analiza rezultatelor unui şir de cercetări efectuate în cadrul întreprinderile din străinătate / 1 /, identificarea neconformităţilor se efectuează prin două metode.

Prima metodă constă în realizarea auditului planificat de către o echipa de auditori, care este formată din specialişti independenţi şi calificaţi, care nu îşi auditează propria lor activitate (p. 8.2.2 Audit intern de standard naţional SM STB ISO 9001:2009 „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe”), reprezintă un factor al auditului obiectiv, o procedură (o parte determinată a procesului) pe orizontală.

A doua metodă de identificare a neconformităţilor, care este şi cea mai răspândită este realizată prin prezentarea notelor de serviciu (procedură pe verticală).

În cazul dat, nota de serviciu este întocmită de un specialist subordonat, iar ulterior sunt cercetate neconformităţile, apoi se întocmeşte un act de investigaţie de serviciu a neconformităţii, se emite ordinul cu privire la sancţiunea disciplinară şi ordinul cu privire la realizare acţiunile de eliminare a neconformităţilor (o procedură îndelungată). Deseori din motivul nerespectării principiului independenţei auditorilor şi altor factori psihologici (în speranţă că nimic nu se va întâmpla) notele de serviciu se întocmesc numai după apariţia unui eveniment negativ, ce ţine de neconformitate. Acest eveniment poate cauza pierderi semnificative în procesul de producere. De exemplu: un incendiu, care a fost cauzat de neconformităţile la nivelul disciplinei tehnologice (nu au fost verificate mijloacele de măsurare, - senzorii pentru măsurarea temperaturii, etc.). După care se aplică un şir de sancţiuni disciplinare menţionate mai sus, iar situaţia poate evolua până la instanţa de judecată şi astfel este creată o atmosferă instabilă în procesul de producere.

Definirea neconformităţii conform primei metode prin intermediul auditului planificat duce la întocmirea şi prezentarea în adresa conducerii superioare a unui raport de audit care indică asupra necesităţii efectuării unor acţiuni de corectare sau prevenire (aceste activităţi necesită resurse, asigurarea cărora depinde doar de conducere), termenul şi data efectuării acestora, şi în caz de necesitate, organizarea auditului repetat cu scopul deteterminării dacă au fost eliminate neconformităţile.

În acest caz nu se aplică nici o sancţiune disciplinară, personalul lucrează în regim obişnuit şi nu exercită nici o influenţă negativă asupra calităţii produselor fabricate şi serviciilor prestate.

Reieşind din experienţa personală, autorul articolului dat în urma realizării unui şir de audituri interne în cadrul întreprinderilor din ţara noastră (27 de întreprinderi), a constatat că personalul cunoaşte insuficient documentele normative care reglementează activitatea acestora, condiţiile de lucru şi utilizarea mijloacelor auxiliare pentru îmbunătăţirea activităţii. Astfel, în cazul dat, auditorii sunt nevoiţi să ofere consultaţii angajaţilor pentru a explica cerinţele documentelor normative, deşi această procedură nu intră în responsabilităţile lor. Toate aceste acţiuni sunt orientate spre îmbunătăţirea permanentă a activităţii întreprinderii, reorientarea gândirii personalului, micşorarea sau excluderea pierderilor în procesul de producere, reducerea cheltuielilor de producere, eliminarea barierelor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi ridicarea nivelului de satisfacţie a personalului. Astfel locul de muncă şi societatea sînt percepute din punt de vedere filozofic. Pe această cale a mers Japonia cu peste jumătate de secol în urmă, după ce a suferit distrugeri enorme în urma celui de-al II-lea Război Mondial. Astăzi, acest mod de abordare este practicat de întreaga societate japoneză– ca rezultat produsele japoneze posedă cea mai înaltă capacitate de concurenţă din lume!

În ultimii ani, Republica Populară Chineză acordă o atenţie sporită certificării SMC. Numărul certificatelor de conformitate eliberate în luna decembrie 2007 constitue: în China – 210773, Japonia – 73176, SUA – 36192 /2/.

Conform datelor afişate pe site-ul Întreprinderii Mixte Moldo-germane „TUV Qualitat” astăzi în Republica Moldova sunt 160 de întreprinderi care deţin certificate SMC, care corespund cerinţelor standardului internaţional ISO 9001.

În urma efectuării unor calcule de rigoare obţinem următoarele rezultate: la 1000 de cetăţeni ale ţărilor sus-menţionate revine următorul număr de întreprinderi care au obţinut certificate SMC: în Japonia – 0,562; China – 0,1405; Moldova – 0,045.

După cum observăm, în Republica Moldova (RM) indicatorul în cauză este de 3.2 ori mai mic decât în China, şi de 12,5 ori mai mic decât în Japonia. Acest fapt confirmă încă o dată corectitudinea traiectoriei alese de către Republica Moldova privind integrarea în Uniunea Europeană prin implementarea intensivă şi extensivă a certificării SMC în organizaţiile ţării, şi realizarea în mod corespunzător a cerinţelor de bază– efectuarea permanentă a auditului intern.

Menţionăm, că termenul de „audit” în Occident este cunoscut peste 150 de ani, pe cînd în Moldova şi alte ţări CSI – aproximativ 20 de ani. Prin urmare în ţările din spaţiul CSI există necesitatea de a recurge la experienţa naţională şi mondială, de a acorda o atenţie sporită aspectelor controversate ce ţin de organizarea şi tehnica efectuării auditului, problemelor de analiză a rezultatelor auditului şi organizării raţionale a auditului intern în cadrul SMC.

Astfel, în conformitate cu teoria şi practica managerilor germani în domeniul calităţii, scopul auditului constă în faptul că prin controalele sistematice independente trebuie să fie demonstrat că managementul calităţii corespunde valorilor stabilite, se efectuează conform planului, iar sistemul calităţii funcţionează.

Astfel de valori stabilite reprezintă cerinţele standardului modern SM STB ISO 9001:2009 „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe”. Acest standard solicită prezenţa a cel puţin şase proceduri în cadrul organizaţiei, în conformitate cu care aceasta va activa pentru a atinge nivelul necesar de calitate a produsului, solicitat de consumatori.

Aceste proceduri sunt: „Gestiunea documentelor”, „Gestiunea înregistrărilor”, „Gestiunea produselor lipsite de conformitate”, „Efectuarea auditului intern”, „Acţiuni corective”, „Acţiuni preventive”. Aceste sunt cele şase proceduri necesare pentru funcţionarea SMC. În afară de cele enumerate şi în dependenţă de tipul produselor şi serviciilor prestate mai există şi alte proceduri. De exemplu, „Controlul echipamentului de măsurare”, „Monitorizarea şi măsurarea nivelului de satisfacţie a clienţilor” şi altele, care sporesc eficienţa funcţionării SMC. În prezent, în cadrul ÎS „CRIS „REGISTRU” au fost elaborate şi implementate în calitate de standarde de firmă - 15 proceduri. Toate aceste proceduri sunt aprobate de către Directorul general al ÎS „CRIS „REGISTRU”, astfel respectarea acestora este obligatorie pentru toate subdiviziunile întreprinderii. În această ordine de idei, auditul intern, care se efectuează de către auditorii certificaţi se desfăşoară pentru a verifica conformitatea standardelor firmei la cerinţele existente.

În acest sens, anual, în luna decembrie este elaborat şi prezentat spre aprobare Directorului general programul auditurilor interne pentru anul următor, care corespunde cerinţelor standardului de firmă „Sistemul de management al calităţii. Efectuarea auditului intern a sistemului de management al calităţii”.

În cazul depistării neconformităţilor este planificată desfăşurarea auditului repetat în scopul determinării existenţii neconformităţilor depistate, după o perioadă dată de timp, care a fost acordată pentru eliminarea lor.
Cum demonstrează practica efectuării auditurilor interne, aproximativ 70% dintre subdiviziunile auditate necesită desfăşurarea auditului repetat. În urma auditului repetat aproximativ 25% mai semnalează neconformităţi care nu au fost eliminate. Acest fapt este legat atît de necesităţile financiare, cît şi de atitudinea lipsită de seriozitate a personalului prin neînţelegerea necesităţii respectării cerinţelor standardelor de firmă.

Cel mai mare număr de neconformităţi este observat în ceea ce priveşte „Gestiunea înregistrărilor”, „Gestiunea echipamentului de măsurare”, care necesită existenţa „Registrului înregistrărilor în domeniul calităţii” şi „Registrului echipamentelor de măsurare”.

Standardul de firmă „Gestiunea înregistrărilor” defineşte tipurile de înregistrări, care pot exista. Acestea se referă la analiza funcţionării SMC de către conducere, date cu privire la studii, instruire, abilităţi şi experienţă, înregistrările cu privire la rezultatele verificării mijloacelor de măsurare, înregistrările auditurilor, înregistrările despre caracterul neconformităţilor şi acţiunilor ulterioare întreprinse, etc. - care trebuie permanent menţinute şi care se bazează pe standardul internaţional ISO 9001:2008.

Lipsa unui registru al echipamentului de măsurare şi înregistrărilor corespunzătoare - semnalează despre neasigurarea tehnică a proceselor tehnologice de producţie, ceea ce duce la creşterea riscului privind fabricarea produselor sau prestarea serviciilor necalitative.

Doar respectarea cerinţelor standardelor poate ridica economia ţării noastre la un nivel european.

Din acest motiv, echipa de auditori nu înţelege de ce mai există specialişti care nu realizează performanţele omenirii în domeniul de management al calităţii – elaborarea standardelor ISO 9000, care permit monitorizarea tuturor proceselor ciclului vital al producerii şi formării nivelului de calitate.

Astfel, putem înţelege tendinţele mondiale de dezvoltare ale managementului calităţii. Potrivit unui studiu efectuat de Organizaţia Internaţionale de Standardizare (ISO) la sfârşitul anului 2007, 175 de ţări au implementat şi certificat peste 950 de mii SMС, pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele standardului ISO 9001 / 3 /.

Ţinînd cont de creşterea anuală a numărului de certificate SMC, în prezent numărul acestora în lume a depăşit 1 milion.

Aceste date ne vorbesc despre procesul global de implementare a SMC şi în consecinţă despre necesitatea de efectuare constantă a auditului cu scopul îmbunătăţirii continue a activităţii întreprinderii.

Bibliografie:

1 М.Лысых «От СМК к СМП: практика в интегрированных структурах», Стандарты и качество, №1, С.68-71
2 Ю. Шестопал, Н. Щетинина «Конкурентоспособность и качество», С и К, №2, 2010, С. 62-65.
3. А.Камышев «Подходы к повышению эффективности СМК», Методы менеджмента качества, 6, 2009, С. 10- 14.

<   Precedentă Totul Următoarea  >